Definita cuvantului torță
TÓRȚĂ s.f. 1. Faclă, făclie. 2. (Fiz.) Tip de descărcare electrică asemănătoare unei flăcări, care apare pe conductoarele de înaltă frecvență. [Pl. -țe. / cf. fr. torche, it. torcia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu torță
HRÓNICĂ s.f. v. cronică. Vezi definitia »
față palidă expr. v. față (1). Vezi definitia »
AMITÓZĂ s.f. Diviziune directă a celulelor animale și vegetale, la care nu apar cromozomi. [< fr. amitose, cf. gr. a – fără, mitos – filament]. Vezi definitia »
GENȚIÁNĂ, gențiane, s. f. Nume generic dat mai multor specii de plante erbacee montane, cu flori de obicei mari, decorative, albastre sau galbene, cu corola rotată sau în formă de clopot; ghințură (Gentiana). [Pr.: -ți-a-. – Var.: ghințiánă s. f.] – Din fr. gentiane, lat. gentiana. Vezi definitia »
GHETÚȚĂ, ghetuțe, s. f. Diminutiv al lui gheată. – Gheată + suf. -uță. Vezi definitia »