SPERÁNȚĂ s.f. Nădejde. ♦ (Fam.) Persoană capabilă, de la care se așteaptă mult în viitor. [< it. speranza]. Vezi definitia »

TRIFLUORÚRĂ s. f. compus chimic cu trei atomi de fluor în moleculă. (< fr. trifluorure) Vezi definitia »

CARÉTĂ s. f. trăsură închisă. (< rus. kareta) Vezi definitia »

TERMIÓNICĂ s. f. Capitol al fizicii care studiază emisia electronilor sau a ionilor de către substanțe încălzite la temperaturi (foarte) înalte. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. thermionique, engl. thermionics. Vezi definitia »

CARBÚRĂ s.f. Compus al carbonului cu un metal sau cu unele metaloide. [< fr. carbure]. Vezi definitia »