VIÓLĂ², viole, s. f. (Bot.) 1. Toporaș. 2. Compus: violă-de-noapte (sau -de-primăvară) = nopticoasă. [Pr.: vi-o-] – Din lat. viola. Vezi definitia »

sfíngă, s.f. 1. (înv.) monstru fabulos din mitologia popoarelor antice, cu cap de om sau de berbec, de pasăre etc.; cu trup de leu și cu aripi de vultur; sfinx. 2. (pop.) numele mai multor specii de fluturi mari, de noapte; sfinghe. Vezi definitia »

BIOMECÁNICĂ s. f. Știință care studiază dezvoltarea, structura și activitatea aparatului motor al animalelor și al omului, plecând de la premisele mecanicii generale. [Pr.: bi-o-] – Fr. biomécanique. Vezi definitia »

watt-óră (watt-o-) s. m., g.-d. art. wáttului-óră; pl. wați-oră; simb. Wh Vezi definitia »

BACTERIORÍZĂ s. f. Simbioză între rădăcinile unor leguminoase și bacteriile fixatoare de azot. (< fr. bactériorhise) Vezi definitia »