SIC adv. Cuvânt (care se pune de obicei între paranteze într-un text citat) pentru a arăta că e întocmai după original, cu greșeala sau cu ciudățenia sa. [< lat. sic – așa, întocmai]. Vezi definitia »

MONÓIC, -Ă adj. (Despre plante unisexuate; op. dioic) Care poartă pe aceeași tulpină flori atât masculine cât și feminine. [Pron. -no-ic. / < fr. monoïque, cf. gr. monos – unic, oikos – casă]. Vezi definitia »

PSÍHIC, -Ă, psihici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. Formă specifică de reflectare a realității, produsă de activitatea sistemului nervos și prezentă la animalele superioare; totalitatea fenomenelor și a proceselor proprii acestei reflectări; structură sufletească proprie unui individ. 2. Adj. Care aparține psihicului (1), privitor la psihic. – Din germ. psychisch, fr. psychique. Vezi definitia »

METEOROBIOLÓGIC, -Ă, meteorobiologici, -ce, adj. De meteorobiologie. [Pr.: -te-o-ro-bi-o-] – De la meteorobiologie. Vezi definitia »

ASPÍC, aspicuri, s. n. Substanță gelatinoasă obținută din suc de oase și de carne, folosită la unele mâncăruri (ca garnitură). – Din fr. aspic. Vezi definitia »