IODEMÍE s. f. prezența iodului în sânge. (< fr. iodémie) Vezi definitia »

TELEAUTOGRAFÍE s. f. transmitere la distanță a scrisului, a desenelor cu ajutorul teleautografului. (< fr. téléautographie) Vezi definitia »

DEVIÁȚIE s.f. 1. Abatere, îndepărtare față de o direcție normală dată; deviere. 2. Unghi format de acul busolei cu meridianul magnetic sub influența maselor de metal situate la bord. [Gen. -iei, var. deviațiune s.f. / cf. fr. déviation, it. deviazione]. Vezi definitia »

matérie (matérii), s. f. – 1. Substanță, material. – 2. Țesătură, stofă. – 3. Puroi. – Mr. materie. Lat. materia (sec. XVIII). Sensul 2 traduce germ. Stoff „materie” și „țesătură”, cf. rus. materija, cu ambele sensuri; sensul 3 este cel germ. Materie, cf. sp. materia. Mr. provine din it. materia. Der. material, s. n. (materie; Arg., bani), din fr. matériel; material, adj. (referitor la material); materialic, adj. (material), sec. XIX, înv.; materialicesc, adj. (înv., material); materialicește, adv. (din punct de vedere material); materialism, s. n., din fr. matérialisme; materialist, s. m., din fr. matérialiste; materialitate, s. f., din fr. matérialité; materializa, vb., din fr. matérialiser; imaterial, adj., din fr. immatériel, cu der. sale. Vezi definitia »

CLIMATOTERAPÍE s. f. folosirea terapeutică a factorilor climatici. (< fr. climatothérapie) Vezi definitia »