Definita cuvantului covor
covór (covoáre), s. n. – Țesătură groasă de lînă, pentru împodobirea încăperilor. Sl. kovrŭ (Miklosich, Lexicon, 295; Cihac, II, 78; Berneker 592); cf. bg. kovor, cr. kover, rut. koverčĭ, rus. kovër. – Der. covorat, adj. (tapisat); încovora, vb. (rar, a tapisa). Din rom. provine mag. kóbor (Edelspacher 16). De la o formă sl. nedeterminată (cf. rut. koverčĭ, bg. koverki, koverka) provine covergă, s. f. (cort, prelată; schelet de formă arcuită care ține capota unei trăsuri; nuia îndoită; acoperămînt de crengi; acoperămînt în general; colibă, bordei). Coviltir (var. înv. covîltir), s. n. (acoperămînt; cort, prelată) aparține aceleiași familii, chiar dacă der. sa nu este clară (după Șeineanu, DAR și Scriban, din fr. couverture, a cărui der. nu este posibilă direct; cf. împotrivă Sanzewitsch 201); der. covîltiros, adj. (arcuit, coroiat); încolvîltirit, adj. (acoperit cu prelată).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu covor
văsușór (reg., rar) s. n., pl. văsușoáre Vezi definitia »
CODÓR s. n. codificator (II). (< fr. codeur) Vezi definitia »
TUSÓR s. n. mătase naturală produsă de viermi de mătase sălbatici, foarte rezistentă, din care se confecționează umbrele, parașute etc. (< fr. tussor) Vezi definitia »
REACTOPROPULSÓR s.n. Reactor având ca organ propulsor o elice antrenată de o turbină cu gaze, alimentată de gazele evacuate din camera de combustie a reactorului. [< reacto(r) + propulsor]. Vezi definitia »
DISPREȚUITÓR, -OÁRE, disprețuitori, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care disprețuiește, care exprimă sau dovedește dispreț. [Pr.: --țu-i-] – Disprețui + suf. -tor. Vezi definitia »