CALIFICATÍV, -Ă, calificativi, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care califică (3). 2. S. n. Termen prin care este caracterizată o persoană sau un lucru. ♦ (În unele țări) Sistem de notare a sârguinței la învățătură și a conduitei elevilor și studenților sau de apreciere a muncii cuiva; fiecare dintre indicațiile „excepțional”, „foarte bine”, „bine”, „suficient” și „insuficient”, cuprinse în acest sistem. – Din fr. qualificatif. Vezi definitia »

NUMERATÍV, -Ă adj. Care servește la numărat. [< fr. numératif]. Vezi definitia »

ESTIMATÍV, -Ă adj. Referitor la prețul unei lucrări, al unui lucru; referitor la o estimare; estimatoriu. [< fr. estimatif]. Vezi definitia »

noninvaziv Vezi definitia »

ATENTÍV, -Ă adj. (rar) Atent. [< fr. attentif, engl. attentiv]. Vezi definitia »