Definita cuvantului crainic
cráinic (cráinici), s. m. – 1. Herald, dregător. – 2. Vestitor. – 3. Perceptor de dări. Origine incertă. Dată find prezența rut. krajnik „judecător” și a mag. krajnik „judecător al nobililor” ar putea reprezenta un sl. *krajnikŭ „regal”, de la krai „rege”, cf. crai; poate fi însă și o der. internă a rom. După Skok, Slavia, IV, 328, Candrea și DAR rom. provine din rut.; Scriban se gîndește la sl. krai „margine”, cf. craină. Der. crăni(ci), vb. (a vesti, a anunța, a face cunoscut); cranga, adv. (Mold., ca un vagabond), probabil în loc de crain(i)ci, în expresia a umbla creanga; crancău, s. m. (Mold., petrecăreț, haimana); crancalîc, s. m. (Mold., petrecere).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu crainic
ADIABÁTIC, -Ă, adiabatici, -ce, adj. (Despre fenomene fizico-chimice) produs în interiorul unui sistem închis, fără a ceda sau a primi căldură din exterior. [Pr.: -di-a] – Din fr. adiabatique. Vezi definitia »
ANTIMALÁRIC, -Ă adj., s.n. (Medicament) contra malariei; antipaludic. [Cf. fr. antimalarique]. Vezi definitia »
ISOTÉRMIC, -Ă adj. v. izotermic. Vezi definitia »
ANTIVIRÓTIC, -Ă, antivirotici, -ce, adj. v. PROPERDINĂ. (Biol.) Globulină cu acțiune antibacteriană și antivirotică din plasma sangvină. – [DEX '98] Vezi definitia »
INESTÉTIC, -Ă adj. Care nu este estetic; urât. [Cf. fr. inesthétique]. Vezi definitia »