Definita cuvantului creastă
creástă (créste), s. f. – 1. Excrescență cărnoasă pe care o au pe cap unele păsări. – 2. Moț de pene, panaș. – 3. Partea cea mai de sus a unei case, coamă de acoperiș. – 4. Capăt al unui obiect, cînd prezintă un aspect mai mult sau mai puțin asemănător cu cel al unei creste. – 5. Vîrf, culme, apogeu, punct culminant. – 6. Vîrf de munte, culme. – 7. Masă pentru frămîntat brînza. – 8. Crestătură, deschizătură. – Mr. criastă „culme”, megl. creastă. Lat. crĭsta (Pușcariu 410; Candrea-Dens., 403; REW 2330; DAR); cf. alb. kreštë (Meyer 205; Philippide, II, 639), it., prov., cat., sp. cresta, fr. crête, port. crista. Pentru sensul 8, cf. cresta. – Der. crestat, adj. (cu creastă mare); crestos, adj. (cu creastă mare). Din rom. provine sb. kreasta (Candrea, Elemente, 407). Cf. cresta.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu creastă
AVRĂMEÁSCĂ s. f. v. avrămeasă. Vezi definitia »
CANÓPĂ s.f. (Ant.) Vas funerar care avea modelat pe capac un cap de om sau de animal și în care se puneau măruntaiele morților. [Var. canop s.n. / < fr. canope]. Vezi definitia »
VIÓDĂ s. f. instrument muzical din seria violină. (< vi/olă/ + -odă) Vezi definitia »
țăcănistă, țăcăniste s. f. (glum.) dactilografă. Vezi definitia »
TREBUȘOÁRĂ, trebușoare, s. f. (Pop. și fam.) Diminutiv al lui treabă. – Treabă + suf. -ușoară. Vezi definitia »