Definita cuvantului tributar
TRIBUTÁR, -Ă adj. Care plătește tribut; (p. ext.) dependent, supus economicește. ♦ (Fig.) Dependent sub raport ideologic, influențat; care datorează cuiva ceva. [Cf. fr. tributaire].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tributar
PECUNIÁR, -Ă, pecuniari, -e, adj. (Livr.) Bănesc; p. ext. material [Pr.: -ni-ar] – Din fr. pécuniaire, lat. pecuniarius. Vezi definitia »
NECESÁR, -Ă I. adj. care nu poate lipsi; trebuincios, indispensabil. ♦ strictul ~ = cantitatea minimă din ceva, indispensabilă pentru un anumit scop. II. s. n. ceea ce este absolut trebuincios pentru ceva. (< fr. nécessaire, lat. necessarius) Vezi definitia »
ULTRAREACȚIONÁR, -Ă adj., s. m. f. reacționar înrăit. (< ultra- + reacționar) Vezi definitia »
zadár adv. – În locuțiunea în zadar: în van, inutil. Sl. za darŭ „de dar” (Miklosich, Lexicon, 153; Cihac, II, 90), cf. dar. Pentru evoluția semantică, cf. pol. zadar „de dar” și „inutil”, rom. degeaba, sp. de balde și en balde, rus. daram „dăruit” și „inutil”. – Der. zadarnic (var. Mold. zădarnic), adj. (inutil, van); zădărnici, vb. (a face inutil, a face să nu se realizeze ceva); zădărnicie, s. f. (vanitate, inutilitate). Vezi definitia »
INTEROCULÁR, -Ă, interoculari, -e, adj. (Rar) Interpupilar. – Din fr. interoculaire. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z