ANORMÁL, -Ă adj. Contrar regulilor, normelor obișnuite. ♦ (Despre oameni) Care prezintă infirmități fizice sau psihice. [< fr. anormal, cf. lat.med. anormalis]. Vezi definitia »

PESTILENȚIÁL, -Ă adj. (Liv.) 1. Care are caracteristicile ciumei; care poate infecta cu ciumă; pestilent. 2. (Fig.) Dezgustător, infect (ca miros). [Pron. -ți-al. / cf. fr. pestilentiel]. Vezi definitia »

MENSURÁL, -Ă adj. (despre un sistem de notație muzicală) în care se precizează înălțimea și durata sunetelor. (< germ. mensural, lat. mensuralis) Vezi definitia »

DUODECIMÁL, -Ă adj. care are ca bază numărul 1². (< fr. duodécimal) Vezi definitia »

IRAȚIONÁL, -Ă adj. 1. care este împotriva gândirii logice, contrar rațiunii. 2. (mat.) număr ~ = număr real care nu este egal cu câtul nici unei perechi de numere întregi; ecuație ~ă = ecuație a cărei necunoscută intră sub un radical. (< fr. irrationnel, lat. irrationalis) Vezi definitia »