CAPÓTĂ, capote, s. f. 1. Îmbrăcăminte din tablă sau din alt material cu care se acoperă un sistem tehnic în vederea protejării lui. 2. Acoperiș pliabil al unui autovehicul. – Din fr. capote. Vezi definitia »

VUIÁLĂ, vuieli, s. f. (Rar) Vuiet. [Pr.: vu-ia-] – Vui + suf. -eală. Vezi definitia »

OLEFÍNĂ s. f. alchenă. (< fr. oléfine) Vezi definitia »

BULEÁRCĂ, bulerci, s. f. (Reg.) Rachiu; p. ext. băutură de proastă calitate. – Comp. holercă. Vezi definitia »

ȚÂRÂITÚRĂ, țârâituri, s. f. Țârâit². [Pr.: -râ-i-. – Var.: țârcâitúră s. f.] – Țârâi² + suf. -tură. Vezi definitia »