Definita cuvantului trio
TRÍO s.n. 1. Ansamblu alcătuit din trei interpreți; compoziție muzicală scrisă pentru trei voci sau pentru trei instrumente; terțet. 2. (Fam.) Grup de trei. ♦ (Tehn.) Laminor trio = laminor cu trei cilindri. [Pron. tri-o. / < it., fr. trio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu trio
CONIO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „praf”, „în legătură cu praful”, „de (la) praf”. [Pron. -ni-o-, var. coni-. / < fr. conio-, cf. gr. konis – praf]. Vezi definitia »
CRANI(O)-, -CRANÍE elem. „craniu”. (< fr. crâni/o/-, -cranie, cf. gr. kranion) Vezi definitia »
CON BRÍO loc.adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Cu strălucire. [< it. con brio]. Vezi definitia »
BRÍO s.n. (Muz.; ca indicație de execuție) Cu brio = însuflețit, vioi, cu vervă, cu vioiciune. [Pron. bri-o. / < it., fr. brio]. Vezi definitia »
BRANHI(O)- elem. „branhii”. (< fr. branchi/o/-, cf. lat. bronchia, gr. brankhia) Vezi definitia »