DIAGONÁL, -Ă adj. Care unește două vârfuri opuse ale unui poligon sau ale unui poliedru; curmeziș. // s.n. (Text.) Împletitură de fire care prezintă în țesătură linii paralele oblice. [< fr. diagonal, cf. lat. diagonalis < gr. dia – prin, gonia – unghi]. Vezi definitia »

SUBSTANȚIÁL, -Ă adj. 1. esențial, principal. ◊ important, însemnat, mare. ◊ (fig.) bogat în idei, plin de miez. 2. (despre alimente) bogat în substanțe hrănitoare; nutritiv, consistent. 3. care aparține substanței (2). (< fr. substantiel) Vezi definitia »

BAL² s. n. balot. (< fr. balle) Vezi definitia »

MEGALOCEFÁL, -Ă adj. megacefal. (< fr. mégalocéphale) Vezi definitia »

CLORÁL s. n. substanță chimică uleioasă, antiseptic, calmant și hipnotic. (< fr. chloral) Vezi definitia »