POÁRĂ s. f. (Reg.) Ceartă, vrajbă, gâlceavă. ◊ Loc. adv. În poară = împotrivă, în contra, în ciudă. ◊ Expr. A se pune în poară (cu cineva) = a se contrazice cu cineva, a se împotrivi cuiva, a se lua la ceartă. – Din sl. pora. Vezi definitia »

fíșă (-șe), s. f. – Foaie pe care se fac însemnări pentru strîngerea de material în vederea elaborării unei lucrări. Fr. fiche. Este dublet de la fisă, s. f. (plăcuță), prin intermediul ngr. (Tiktin). Vezi definitia »

perlă asimetrică, găsită în scoici cu cohilie informă. Prin preferința sa pentru lipsa de simetrie și de echilibru stabil, noua artă a fost asemuită cu această scoică strâmbă asimetrică. Vezi definitia »

ADMITÁNȚĂ s. f. mărime inversă impedanței unui circuit electric de curent alternativ. (< fr., engl. admittance) Vezi definitia »

AUSTRONEZIÁNĂ adj. limbi austroneziene = una dintre cele trei mari familii de limbi din Oceania, alături de australiană și papua. (< austr/aliană/ + /mela/neziană) Vezi definitia »