ȘERPÉSC, -EÁSCĂ, șerpești, adj. Care aparține șarpelui, referitor la șarpe, ca de șarpe, în formă de șarpe. ♦ Fig. (Despre ochi sau priviri) Ager, pătrunzător; p. ext. lipsit de sinceritate. ♦ Fig. Rău, perfid, viclean, înveninat. – Șarpe + suf. -esc. Vezi definitia »

HAIDUCÉSC, -EÁSCĂ, haiducești, adj. De haiduc. – Haiduc + suf. -esc. Vezi definitia »

TĂBĂCĂRÉSC, -EÁSCĂ, tăbăcărești, adj. Care aparține tăbăcarilor, privitor la tăbăcari. ◊ Lână tăbăcărească = lână care se smulge de pe pielea de oaie dată la tăbăcit. – Din tăbăcar + suf. -esc. Vezi definitia »

VRĂJMĂȘÉSC, -EÁSCĂ, vrăjmășești, adj. Vrăjmaș; al vrăjmașului. – Vrăjmaș + suf. -esc. Vezi definitia »

uranísc (-curi), s. n. – Baldachin. – Var. oranist. Ngr. ούρανίσϰος (Cihac, II, 710; Roesler 577). Vezi definitia »