PÉNSULĂ, pensule, s. f. Instrument alcătuit dintr-un smoc de fire de păr sau de material plastic prinse într-o coadă de lemn sau de metal, care servește mai ales la întinderea vopselelor și a lacurilor pe o suprafață. – Din germ. Pinsel. Vezi definitia »

CÍSTĂ s.f. (Arheol.) Vas cilindric de metal caracteristic pentru prima epocă a fierului din Italia. [< lat. cista]. Vezi definitia »

SEMIVOCÁLĂ, semivocale, s. f. Sunet intermediar între vocală și consoană, cu însușiri comune amândurora; semiconsoană. – Semi- + vocală (după fr. semi-voyelle). Vezi definitia »

RADIÉRĂ, radiere, s. f. Gumă de șters. [Pr.: -di-e-] – Din germ. Radier[gummi]. Vezi definitia »

cucurbétă (curcubétă) s.f. (reg.) 1. bostan. 2. tigvă. Vezi definitia »