OTORÉE, otoree, s. f. (Med.) Simptom caracterizat prin scurgere de puroi din ureche, care survine, de obicei, în cursul otitei. – Din fr. otorrhée. Vezi definitia »

blenorée s. f., art. blenoréea, g.-d. blenorée, art. blenoréei; pl. blenorée Vezi definitia »

CONTRAALIZÉE s. n. pl. vânturi regulate care suflă deasupra, contrar alizeelor. (< fr. contre-alizés) Vezi definitia »

VERBENACÉE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate, având ca tip verbina; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. verbénacées]. Vezi definitia »

JAMBORÉE s. f. 1. reuniune în tabără a unor organizații de cercetași (din mai multe țări). 2. spectacol de divertisment, în America, de durată lungă, care cuprinde numere foarte variate ca gen. (< fr., engl. jamboree) Vezi definitia »