Definita cuvantului troc
TROC s.n. (Ec.) Schimb în natură (obișnuit în comuna primitivă), constituind forma cea mai simplă a comerțului. [< fr. troc].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu troc
ECHIVÓC, -Ă I. adj. care poate fi interpretat în mai multe feluri; neprecis, neclar, confuz. ◊ (despre atitudine, purtare etc.) îndoielnic, ambiguu, suspect. II. s. n. 1. cuvânt, propoziție cu dublu sens, dintre care unul este adesea obscen, grosolan. ◊ ambiguitate. 2. (telec.) măsură a efectului perturbațiilor asupra comunicațiilor prin canale, reprezentând cantitatea de informație care rămâne netransmisă. (< fr. équivoque, lat. aequivocus) Vezi definitia »
loc inalt Cuvanu fomat dela top,loc si varf Vezi definitia »
PERINÓC, perinoace, s. n. Bucată de lemn fixată deasupra osiei carului sau a căruței, pe care se sprijină dricul. – Din rus. perenoga. Vezi definitia »
pomóc, pomóci, s.m. (reg.) om de nimic. Vezi definitia »
oștóc s.n. (reg.) tocător, fund. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z