Definita cuvantului crivină
crívină (crívini), s. f. – Grind cu arbuști sau tufișuri ce se formează de obicei la cotiturile rîurilor, pădurice aproape în mlaștină. – Var. crină, crivă, crivaie. Sl. (bg.) krivina „curbă”, din sl. krivŭ „strîmb” (DAR). Cf. crivac, crivală, crivăț.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu crivină
gléznă (glézne), s. f. – Parte a piciorului care cuprinde articulația tibiei cu tarsul. – Mr. gleznă. Sl. glezĭnŭ (Miklosich, Lexicon, 129; Cihac, II, 121; Conev 89; Iordan, Dift., 258), cf. sb., cr. gležanĭ, slov. gležen, pol. glozna, rus. glezna. Cuvînt comun (ALR, I, 59). Vezi definitia »
AGHIÚȚĂ s. m. (Fam. și glumeț) Drac. [Pr.: -ghi-u-] – Din ngr. aghios „sfânt” + suf. -uță Vezi definitia »
CĂMĂRÚȚĂ, cămăruțe, s. f. Diminutiv al lui cămară; cămăruie. – Cămară + suf. -uță. Vezi definitia »
VIÉRBĂ, vierbe, s. f. (Reg.) Grup de trei fire de tort, formând o unitate de măsură la urzit. [Pr.: vi-er-] – Slav (v. sl. vrŭbĭ). Vezi definitia »
PREEXISTÉNȚĂ s.f. Faptul de a exista înaintea altui fenomen; existența anterioară. ♦ Doctrină mistică antică profesată și de unii filozofi, care admite existența sufletului înainte de existența corpului, precum și reîncarnarea sufletelor. [Cf. fr. préexistence, it. preesistenza]. Vezi definitia »