ÎNMULȚÍRE, (operație aritmetică, definiție) Se dau două numere un deînmulțit și un înmulțitor și se cere un al treilea număr numit produs care se află față de deînmulțit precum înmulțitorul este fața de unitate. sursă: Ion Ionescu de la Brazi Vezi definitia »

AMARTIZÁRE, amartizări, s. f. v. AMARTIZA. – [MDN] Vezi definitia »

EXALTÁRE, exaltări, s. f. 1. Entuziasm, încântare, înflăcărare, duse la paroxism. 2. (Rar) Slăvire, proslăvire, glorificare. [Pr.: eg-zal-] – V. exalta. Vezi definitia »

ATENȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a atenționa. [< atenționa]. Vezi definitia »

ÎNGHIONTÍRE, înghiontiri, s. f. Acțiunea de a (se) înghionti și rezultatul ei; înghionteală. [Var.: înghioldíre s. f.] – V. înghionti. Vezi definitia »