Definita cuvantului cronic
crónic adj. – Care are evoluție lentă, cu caracter de durată. – Var. hronic (și der., înv.). Lat. chronicus (sec. XVIII). – Der. cronică, s. f., din lat. chronica, sec. XVII; cronicar, s. m.; cronicăresc, adj.; cronograf, s. f. (cronică, anale), din gr. χρονόγραφος (sec. XVII); cronologic, adj., din fr.; cronologie, s. f., din fr.; cronometru, s. n., din fr. Pentru der. înv., cf. Gáldi 196.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cronic
ENDOSMÓTIC, -Ă adj. referitor la endosmoză. (< fr. endosmotique) Vezi definitia »
sólotnic, sólotnici, s.m. (înv.) unitate de măsură a greutății (pentru aur și argint), care a variat între 4,19 și 4,25 grame. Vezi definitia »
glóbnic, globníci, s.m. (înv.) perceptor, strângător de amenzi. Vezi definitia »
LITROMÉTRIC, -Ă, litrometrici, -ce, adj. Care se referă la măsurarea în litri a volumului unui lichid. Vezi definitia »
LÁINIC, -Ă, lainici, -ce, s. m. și f. (Reg.) Om care umblă fără nici un rost; haimana, pierde-vară. – Laie + suf. -nic. Vezi definitia »