Definita cuvantului crud
crud (crúdă), adj. – 1. Nefiert, nefript, necopt. – 2. Verde, necopt. – 3. Fraged, tînăr. – 4. (Înv.) Recent, proaspăt. – 5. Brut, neprelucrat. – 6. Nemilos, neomenos. – Mr., megl. crud. Lat. crūdus (Pușcariu 417; Candrea-Dens., 412; REW 2342; DAR); cf. it., sp. crudo, prov., fr., port. cru. – Der. crudac, adj. (fraged); cruzime (var. înv. cruzie), s. f. (înv., copilărie; cruzime, ferocitate); crudătate, s. f. (cruzime), ar putea reprezenta lat. cruditatem, este înv.; cruzătură, s. f. (fruct necopt); crudelitate, s. f. (cruzime; cruditate), care apare o singură dată la Dosoftei, der. neol. din lat. – Din rom. provine săs. krud(ich) „crud”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu crud
PRUD, -Ă adj. (Franțuzism) Care afectează o atitudine virtuoasă, austeră. [< fr. prude]. Vezi definitia »
biblioteca Grimaud expr. (glum., înv.) pachet de joc de cărți. Vezi definitia »
ABRUD 1. Depr. de eroziune, intramontană, în M-ții Apuseni, la 600 m alt. Supr.: 36 km2. Relief colinar, format din culmi prelungi, împădurite, ce coboară spre partea centrală a depr. 2. Oraș în jud. Alba, în depr. omonimă din SE M-ților Apuseni; 6.854 loc. (1991). Zăcăminte de min. aurifere. Produse alim. și textile; filatură de bumbac; mat. de constr., expl. și prelucr. lemnului (cherestea). Turism. Din timpul stăpînirii romane datează o așezare rurală și o mică fortificație cu rol strategic. În ev. mediu atestat documentar din 1271. În 1491 i s-a acordat statutul de oraș liber. Populația de aici a participat la mișcarea lui Sofronie (1759-1761), la răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan (1784-1785) și la Revoluția din 1848-1849. Vezi definitia »
scud (-uzi), s. m. – Monedă prețioasă veche. It. scudo. Vezi definitia »
ASÚD s. n. (Reg.) Sudoare, transpirație, nădușeală. – Postverbal al lui asuda. Vezi definitia »