Definita cuvantului contingent
CONTINGÉNT, contingente, s. n., adj. I. 1. S. n. Totalitatea cetățenilor născuți în același an și luați în evidența comisariatelor militare; p. ext. anul recrutării; leat. 2. Grup de oameni având o compoziție omogenă. 3. (Înv.) Contribuție. 4. Plafon cantitativ până la nivelul căruia se limita de către unele guverne importul sau exportul unor mărfuri din sau în alte țări. II. Adj. Care poate să fie sau să nu fie, să se întâmple sau să nu se întâmple; întâmplător, accidental. [Var.: contigént s. n.] – Din fr. contingent, lat. contingens, -ntis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu contingent
comandant de oaste, ofițer ; vechi sfatuitor al regelui, stapanului ; hatmani Vezi definitia »
MODERÁNT, -Ă adj. (despre oameni) care moderează. (< engl. moderant) Vezi definitia »
GREEMÉNT, greemente, s. n. Ansamblu format din catargele, velele și parâmele unei nave sau ale unei ambarcații cu pânze. – Din fr. gréement. Vezi definitia »
LABIRINTODÓNT, labirintodonți, s. m. (La pl.) Grup de amfibieni fosili din triasic, ai căror dinți au încrețituri sinuoase; (și la sg.) animal din acest grup. – Din fr. labyrinthodontes, engl. labyrinthodonta. Vezi definitia »
excrement. a se căca , a se oua Vezi definitia »