Definita cuvantului unison
UNISÓN s.n. Efect obținut prin producerea simultană a unui sunet de aceeași înălțime de către două sau mai multe voci sau mai multe voci și instrumente. ♦ A cânta la unison = a executa simultan aceeași melodie pe mai multe voci sau la mai multe instrumente; (fig.) a fi (sau a lucra) în deplină concordanță cu cineva. [< fr. unisson, cf. it. unisono < lat. unus – unul, sonus – sunet].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu unison
HIPARIÓN s.m. (Pal.) Gen de mamifer fosil, strămoș al calului. [Pron. -ri-on. / < fr. hipparion, cf. gr. hippos – cal]. Vezi definitia »
ANTITÓN s.n. (Poligr.) Emulsie formată din ulei de in, gumă arabică și acid fosforic, folosită pentru combaterea fenomenului de tonare. [Et. incertă]. Vezi definitia »
TIRFÓN, tirfoane, s. n. Șurub mare de oțel folosit în fixarea șinelor de cale ferată pe traverse. – Din fr. tire-fond. Vezi definitia »
TELMATOPLANCTÓN s. n. planctonul mlaștinilor și al băltoacelor. (< fr. telmatoplancton) Vezi definitia »
MAGNETOFÓN s.n. Dispozitiv de înregistrare și de reproducere a sunetelor cu ajutorul unei benzi, al unei sârme de oțel sau al unui film cu substanță feromagnetică. [< germ. Magnetophon – nume comercial al fabricii „Telefunken”, cf. fr. magnétophone, cf. gr. magnes – magnet, phone – voce]. Vezi definitia »