IZOLÓG, -Ă adj. (Chim.; despre corpuri) Cu o compoziție analoagă. [< fr. isologue]. Vezi definitia »

ETIMOLÓG, -Ă, etimologi, -ge, s. m. și f. Specialist în etimologie; etimologist (1). – Din etimologie (derivat regresiv). Vezi definitia »

NECROLÓG s. n. 1. discurs, scriere în care se expun viața și meritele unui decedat. 2. anunț mortuar. (< fr. nécrologe) Vezi definitia »

MONOLÓG, monoloage, s. n. 1. Scenă dintr-o lucrare dramatică în care un personaj, fiind singur pe scenă, își exprimă cu glas tare gândurile. ♦ Monolog interior = procedeu literar specific romanului sau nuvelei de analiză psihologică, prin care personajul supune introspecției propriile sentimente. ♦ Lucrare dramatică de proporții reduse, destinată să fie interpretată de către un singur actor. 2. Vorbire neîntreruptă a cuiva, fără a da altuia timp pentru replică; vorbire cu sine însuși. [Pl. și: monologuri] – Din fr. monologue. Vezi definitia »

DROG s. n. 1. substanță toxică medicamentoasă folosită la prepararea produselor farmaceutice. 2. stupefiant. (< fr. drogue) Vezi definitia »