mertúc, mertúci, s.m. (reg.) proprietar de puține oi asociat la o stână comună. Vezi definitia »

CAUCIÚC, (2) cauciucuri, s. n. 1. Produs industrial, elastic și rezistent, fabricat din latexul unor arbori tropicali sau obținut pe cale sintetică, utilizat la confecționarea anvelopelor, a benzilor elastice, a tuburilor, etc. 2. Anvelopă (pneumatică) care îmbracă roțile automobilelor, bicicletelor etc. [Pr.: ca-u-] – Din fr. caoutchouc, rus. kauciuk. Vezi definitia »

ciuc, ciúcuri, s.n. (reg.) târnăcop, cioacă. Vezi definitia »

zăbăúc (pop.) adj. m., pl. zăbăúci; f. zăbăúcă, pl. zăbăúce Vezi definitia »

turlúc, turlúce, s.n. (reg.) 1. groapă de cărbuni; cărbunărie. 2. grămadă, stivă de lemne făcută cărbuni. 3. vizuină. 4. local de proastă reputație. Vezi definitia »