Definita cuvantului cucă
cúcă (cúci), s. f. – Horn de cămin. Bg. kuk (DAR). Trebuie să fie cuvînt identic cu cuc, s. n. (extremitatea inferioară a burlanului și a conductelor în general), cf. Cihac, II, 85; și cu cuc, s. m. (mască, paiață care colindă casele în timpul sărbătorilor de Carnaval).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cucă
poáră s. f. – (Mold., Trans.) Dezacord, discordie, neînțelegere. Sl. pora „violență” (Cihac, II, 244; Tiktin), cf. bg., slov. opora „opoziție”, sb. odpor „ceartă”. – Der. întrapora, vb. refl. (a se supăra), cuvînt artificial la Coșbuc, cf. Pușcariu, Dacor., VII, 121. Vezi definitia »
PAPAÍNĂ s. f. diastază din latexul de papaia, folosită în medicină în afecțiuni digestive. (< fr. papaïne, germ. Papain) Vezi definitia »
pisătúră, pisătúri, s.f. (pop.) 1. lucru pisat mărunt; tocătură. 2. (reg.) carne tocată amestecată cu ceapă și slănină, pentru diferite mâncăruri. Vezi definitia »
cávă, cáve, s.f. (reg.) adâncitură, scobitură, parte concavă a unui lucru; găvan. Vezi definitia »
țoáită, țoáite, s.f. (reg.) 1. proptea la gard. 2. nuia cu care se îndeamnă vitele la mers. Vezi definitia »