Definita cuvantului cucură
cúcură (-re), s. f. – Parte a plugului care leagă între ele brăzdarul, cormana și plazul, făcută din lemn. Mag. kukora „strîmb” (DAR), cf. sb. kukora „cîrlig”. După Cancel 14, din rus. kókori.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cucură
TO'RINĂ, s.f. (Reg.) Coastă a unui munte acoperită cu pădure. Vezi definitia »
cheábă s.n. (reg.) briceag mic, cuțitaș. Vezi definitia »
tâșlă, tâșle, s.f. (reg.) tânjală. Vezi definitia »
yálă s. f., g.-d. art. yálei; pl. yále Vezi definitia »
COÁSĂ, coase, s. f. 1. Unealtă agricolă compusă dintr-o lamă metalică cu vârf curbat fixată pe o coadă lungă, folosită la cosit. 2. Acțiunea de a cosi; timpul când se cosește. ♦ Recoltă de plante erbacee cosite. – Din sl. kosa. Vezi definitia »