SCHIAGRÁMĂ s. f. probă obținută prin schiagrafie. (< fr. skiagramme) Vezi definitia »

HETEROGENÉZĂ s. f. 1. geneză a unor urmași diferiți în cadrul aceleiași specii. 2. alternanță de generații; heterogenie. 3. teorie idealistă care consideră schimbările suferite de organisme ca fiind cu totul independente de mediul extern. (< fr. hétérogenèse) Vezi definitia »

MASELÓTĂ, maselote, s. f. Surplus de metal lăsat la turnarea unei piese și care se înlătură după solidificarea piesei. – Din fr. masselotte. Vezi definitia »

CLÁNȚĂ, clanțe, s. f. 1. Mâner metalic montat la broasca ușii sau a porții, care prin apăsare, face să funcționeze mecanismul de închidere și de deschidere al acestora; clampă. 2. Fig. (Peior. și fam.) Gură. ◊ Expr. A(-i) da cu clanța = a vorbi mult, întruna (și despre lucruri mărunte). Rău (sau bun) de clanță, se spune despre un om care vorbește mult (și inutil) sau despre un om certăreț. A se lua (cu cineva) la clanță = a se certa (cu cineva). Ține-ți clanța! sau tacă-ți clanța! = nu mai vorbi! taci!; – Cf. clanț. Vezi definitia »

CREPÍDĂ s.f. Încălțăminte națională la vechii greci și la romani, asemănătoare cu sandalele. [< lat. crepida, gr. krepis, cf. fr. crépide]. Vezi definitia »