Definita cuvantului cuptor
cuptór (cuptoáre), s. n. – 1. Construcție de cărămidă, piatră etc. pentru copt pîinea. – 2. Mașină de gătit, plită. – 3. Cantitate de pîine coaptă o dată. – 4. Sobă în casele de țară, vatră. – 5. Arșiță, căldură mare. – 6. Luna iulie. – Istr. coptor. Lat. *coctorium (Densusianu, Rom., XXXIII, 277; Candrea-Dens., 371; REW 2019; Jokl, BA, IV, 195; DAR); cf. alb. koftor, abruz. kottora „ceaun”, calabr. cuttuoru, it. cottoio (Battisti, II, 1140). Cf. coace. – Der. cuptorar, s. m. (lucrător la un cuptor); cuptorie, s. f. (acoperiș de protecție la cuptorul casei, în Trans.); cuptoriș, s. n. (Trans., nișă făcută de obicei pe fundul gropii pentru a pune sicriul lateral). După Capidan, Raporturile, 223 și Mladenov 251, din rom. provine bg. koptor „balegă uscată”; pare însă mai puțin probabilă legătura acestui cuvînt cu coptură.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cuptor
LÉCTOR1, -Ă s. m. f. 1. grad didactic universitar, între asistent și conferențiar; cel care îl deține. 2. membru al unui lectorat (2). (< germ. Lektor) Vezi definitia »
SCHIÓR, -OÁRĂ, schiori, -oare, s. m. și f. Persoană care schiază, care practică schiul. [Pr.: schi-or] – Din fr. skieur. Vezi definitia »
JUPITÓR, -OÁRE, adj., s. m. și f. v. jupuitor. Vezi definitia »
OCÂRMUITÓR, -OÁRE, ocârmuitori, -oare, adj., s. m. și f. (Înv.) (Persoană) care conduce un stat, o instituție etc., cârmuitor. [Pr.: -mu-i-] – Ocârmui + suf. -tor. Vezi definitia »
DEGUSTĂTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care este însărcinat a degusta vinurile, lichiorurile. [< fr. dégustateur]. Vezi definitia »