Definita cuvantului eres
ERÉS, eresuri, s. n. Credință în forțe miraculoase, supranaturale; concepție falsă (transformată în deprindere); prejudecată, superstiție, eroare. ♦ Fig. Ceea ce se abate de la concepțiile comune (ale unei societăți); p. ext. rătăcire, păcat. – Din sl. eresĩ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu eres
BOUVINES [buvín], localit. în N Franței (Flandra), unde, în 27 iul. 1214, regele Franței Filip II August a repurtat victoria asupra forțelor aliate ale lui Otto IV, împăratul german, Ioan Fără de Țară, regele Angliei, și Ferrand, contele Flandrei. Vezi definitia »
AUGHRABIES (A. FALLS) [ɔ:græbi:z fɔ:lz], cascadă pe fl. Orange în Rep. Africa de Sud (NV prov. Cape) la frontiera cu Namibia; 146 m înălțime. Descoperită în 1824. Vezi definitia »
ADÉS adv. v. adesea. Vezi definitia »
BLOCNÓTES s. n. carnet pentru însemnări curente; notes. (< fr. bloc-notes) Vezi definitia »
LÉBES s.n. (Ant.) Vas larg de metal, de forma unui lighean, cu toarte pe margine. [< lat., gr. lebes]. Vezi definitia »