povelí (-lésc, -ít), vb. – A porunci. Sl. povelĕti (Tiktin). Sec. XVI, înv. – Der. povelenie, s. f. (ordin), înv., din sl. povelĕnije. Vezi definitia »

BACCELÍ, baccelesc, vb. IV. Refl. A îmbătrâni; a se ramoli. – Din baccea. Vezi definitia »

PORECLÍ, poreclesc, vb. IV. Tranz. 1. A da cuiva o poreclă (1). 2. (Înv. și reg.) A da cuiva un nume; a numi. [Var.: (reg.) poroclí vb. IV] – Din poreclă. Vezi definitia »

piscălí, píscăl și piscălésc, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a se curăță (cu migală). 2. a migăli, a mocoși. 3. a umbla cu ceva oprit și dăunător. 4. a scotoci; a cotrobăi. Vezi definitia »

aboli, abolesc v. t. a lovi mortal; a ucide Vezi definitia »