ELIMINÁ, elímin, vb. I. Tranz. A îndepărta, a înlătura, a exclude (dintr-o colectivitate, dintr-un ansamblu); spec. a da pe un elev afară din școală. ♦ A îndepărta din plămâni aerul (în procesul respirației); a expira (1). – Din fr. éliminer, lat. eliminare. Vezi definitia »

Persoana care ia la muie. Vezi definitia »

SOLUȚIONÁ vb. I. tr. A da o soluție; a dezlega, a rezolva (o problemă, o chestiune). [Pron. -ți-o-. / < fr. solutionner]. Vezi definitia »

ȘABLONÁ vb. I. tr. (Rar) A da unui obiect o formă după un anumit șablon; a șabloniza. [Cf. germ. schablonieren]. Vezi definitia »

butona, butonez I v. t. a tasta un număr de telefon (pe un telefon mobil). 2. a utiliza o telecomandă de aparatură electronică. 3. (glum.) a trasa sarcini cuiva. II v. r. a-și încheia nasturii. Vezi definitia »