AURICULÁT, -Ă adj. prevăzut cu auricule, cu urechiușe. (< fr. auriculé, lat. auriculatus) Vezi definitia »

ARIPÁT, -Ă, aripați, -te, adj. 1. Înaripat. ♦ (Despre fructe și semințe) Prevăzut cu aripi (3). 2. (Rar; despre păsări) Împușcat în aripă. – V. aripă. Vezi definitia »

salavát, salaváturi, s.n. (înv.) 1. rugăciune canonică la musulmani. 2. obiect pe care era gravată formula religioasă a Islamului și care era folosit ca talisman. 3. (reg.) taifas. Vezi definitia »

TUȘINÁT², -Ă, tușinați, -te, adj. (Reg.) 1. (Despre oi) Tuns pe sub pântece și între picioarele dinapoi. 2. (Despre păr, barbă, mustăți) Tuns scurt. 3. (Despre iarbă, copaci) Tuns scurt sau la același nivel. – V. tușina. Vezi definitia »

ACORDÁT, -Ă, acordați, -te, adj. 1. (Despre unele părți ale propoziției) Pus în același caz, număr, gen sau persoană ca și cuvântul de care e legat printr-un raport de determinare. 2. (Despre instrumente muzicale) Care are tonurile în consonanță (pe baza diapazonului). – V. acorda. Vezi definitia »