LOBELÍNĂ s. f. alcaloid extras din lobelie, cu acțiune stimulantă asupra centrului respirator. (< fr. lobéline) Vezi definitia »

CUIRÁSĂ s.f. 1. Armătură din plăci de oțel, cu care se blindează navele de război. 2. Armătură de oțel care protejează pieptul și spatele, folosită mai ales în evul mediu; platoșă. [Var. chiurasă s.f. / < fr. cuirasse]. Vezi definitia »

ALIDÁDĂ s. f. 1. dispozitiv, riglă gradată atașată unui instrument goniometric, pentru măsurarea unghiurilor. 2. parte mobilă a unui teodolit. (< fr. alidade) Vezi definitia »

grădínă (grădíni), s. f. – Suprafață de teren arabil pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi. – Mr., megl. gărdină. Bg., sb. gradina (Cihac, II, 115; Meyer 119; DAR), cf. gard, și alb. gradinë. – Der. grădinar, s. m. (persoană care se ocupă de cultivarea unei grădini), cf. bg. gradinar (Conev 76), sb. gradinarĭ; grădinăreasă (var. grădinăriță), s. f. (femeie care se ocupă de cultivarea unei grădini; soție de grădinar); grădinăresc, adj. (de grădină); grădinări, vb. (a cultiva sau a îngriji grădini); grădinărie, s. f. (horticultură); grădinărit, s. n. (horticultură). Vezi definitia »

RADIOCOMBÍNĂ s. f. combină muzicală cu un aparat de radio, un electrofon și un dulap pentru discuri. (< radio² + combină) Vezi definitia »