URDÁR, (1) urdari, s. m., (2, 3) urdare, s. n. 1. S. m. Cioban care face urda la stână; vânzător de urdă. 2. S. n. Vas, ceaun, căldare în care se fierbe sau în care se păstrează urda. 3. S. n. Unealtă cu care se amestecă zerul pus la fiert pentru a se obține urda (1). – Urdă + suf. -ar. Vezi definitia »

ipocomisár, ipocomisári, s.m. (înv.) subcomisar de poliție. Vezi definitia »

par, pari s. m. (er.) penis erect. Vezi definitia »

PLURIDISCIPLINÁR, -Ă adj. care interesează mai multe discipline; multidisciplinar. (< fr. pluridisciplinaire) Vezi definitia »

PERIUVULÁR, -Ă adj. din jurul uvulei. (< fr. périuvulaire) Vezi definitia »