SOFÍSTIC, -Ă, sofistici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre raționamente, teorii etc.) Întemeiat pe sofisme; p. gener. (despre afirmații, argumente etc.) fals, eronat. 2. S. f. Denaturare (intenționată) a unui silogism, a unui raționament, a unei afirmații, adesea cu scopul de a înșela; argumentație falsă. – Din fr. sophistique, lat. sophisticus. Vezi definitia »

HANSEÁTIC, -Ă adj. Referitor la hansă, al hansei, de hansă. [Pron. -se-a-. / cf. germ. hanseatisch, fr. hanséatique]. Vezi definitia »

SILOGÍSTIC, -Ă, silogistici, -ce, adj. Care aparține silogismului, privitor la silogism. ♦ (Substantivat, f.) Parte a logicii formale care se ocupă cu studiul silogismelor. – Din fr. syllogistique, lat. syllogisticus. Vezi definitia »

NEVRÁLGIC, -Ă adj. referitor la nevralgie. ♦ punct (sau centru) ~ = a) parte a corpului în care este localizată o nevralgie; punct sensibil dureros; b) partea dificilă a unei situații, a unei probleme în discuție. (< fr. névralgique) Vezi definitia »

CAÚSTIC, -Ă, caustici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre substanțe chimice) Care arde, distruge țesutul animal și vegetal. ◊ Sodă caustică = hidrat de sodiu cristalizat, cu multe întrebuințări în industrie. 2. Adj. Fig. Mușcător, satiric. 3. S. f. (Fiz.) Pată luminoasă de forma unei suprafețe care înfășoară razele reflectate sau refractate într-un sistem optic, reprezentând imaginea deformată a unei surse de lumină. – Din it. caustico, lat. causticus. Vezi definitia »