Definita cuvantului de
de interj. – Ia te uită, asta-i acum (exprimă o reticență, adesea pur și simplu emfatică). Var. (Mold.) dec, deh. – Mr. de. Creație expresivă, cf. ngr. ντέ, alb., sb., cr. de. Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 275 credea că este vorba de un cuvînt dac.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu de
MAGNA CUM LAUDE subst. (Livr.) Apreciere superlativă acordată la trecerea unui examen (de obicei de absolvire) în învățământul universitar. – Expr. lat. Vezi definitia »
poiéde, poiédii și poiézi, s.f. (înv.) 1. mulțime, grămadă, puzderie. 2. (în formele; poiadă, poiade) năvală; incursiune, invazie. Vezi definitia »
ARISTIDE (c. 540-c. 467 î. Hr.), om politic atenian. Conducător al grupării oligarhice, principalul adversar al lui Temistocle. A participat la bătăliile de la Maraton, Salamina și Plateea. Principalul organizator al Ligii Maritime de la Delos (478/477 î. Hr.). Vezi definitia »
BODE, Johann Elert (1747-1826), astronom german. A stabilit (1772) o lege emmpirică pentru calculul distanțelor de la planete la Soare (Legea Titius – B.). A alcătuit (1801) un atlas cu c. 17.240 de stele și nebuloase. Vezi definitia »
LARÍDE s. f. pl. familie de păsări lariforme: pescărușul. (< fr. laridés) Vezi definitia »