Definita cuvantului decădea
decădeá (decád, decăzút), vb. – A ajunge într-o stare mai rea, a regresa. Format de la cădea pe baza fr. déchoir sau a lat. decadere. – Der. decadent, adj.; decadență, s. f.; decadentism, s. n.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu decădea
Saracirea maracata a vorbirii sau saracirea continutului gandirii Vezi definitia »
CĂCẤCEA s. m. Căcăcios. (din căca) Vezi definitia »
mușteá (muștéle), s. f. – 1. (Rar) Pumn. – 2. Ciocan de cizmar. Tc. (per.) müște „pumn” (Șeineanu, II, 266), cf. bg., sb. musta. Vezi definitia »
RECREÁ1 vb. I. tr., refl. A (se) destinde, a (se) odihni; a(-și) reface forțele. [Pron. -cre-a, p.i. 3,6 -ează, 5 -eați, ger. -eînd. / < fr. recréer, cf. lat. recreare – a reface]. Vezi definitia »
ȘÁPTEȘPELEA, ȘÁPTEȘPEA num. ord. v. șaptesprezecelea. Vezi definitia »