PEDALÁ, pedalez, vb. I. Intranz. 1. A acționa pedalele unei biciclete, ale unei bărci sau ale oricărui mecanism prevăzut cu pedale, pentru a pune în mișcare mobilul sau mecanismul; p. ext. a merge cu bicicleta. 2. Spec. A acționa cu piciorul pedala unui pian, pentru a mări, a reduce sau a prelungi intensitatea unui sunet. 3. Fig. A insista asupra unui lucru, a sublinia ceva. – Din fr. pédaler. Vezi definitia »

încălá (-léz, -át), vb. – A se îngrășa, a face burtă. – Var. ingăla. Origine obscură. Pare să fie un der. de la lat. callēre „a face bătături, a se înăspri pielea”, dacă se admite trecerea semantică de la „a se îngroșa pielea” la „a se îngrășa” în general, cf. Tiktin; DAR; iar pentru părerea contrară, cf. Philippide, II, 718. Celelalte explicații sînt insuficiente: din alb. galë „gras”, ngal „a se îngrășa” (Cihac, II, 718); de la cal (Philippide, Principii, 148; Scriban); de la călău „om gras”, der. de la cal (Iordan, ZRPh., LVI, 230 și BL, IX, 67). Var. se datorează unei confuzii cu îngăla „a murdări”. Vezi definitia »

EXILÁ vb. I. tr. A condamna la exil, a pedepsi cu trimiterea în exil; a surghiuni. ♦ refl. A se retrage, a se izola, a pleca de bunăvoie (din țara, din locul de baștină). [< fr. exiler]. Vezi definitia »

CEÁLA interj. v. cea. Vezi definitia »

a beli pula expr. (pop., obs.) 1. a decalota penisul. 2. a da de necaz. Vezi definitia »