Definita cuvantului stătut
STĂTÚT, -Ă, stătuți, -te, adj. 1. Care nu mai este proaspăt (și a căpătat un miros, un gust sau un aspect neplăcut caracteristic); clocit; (despre aer) închis, stricat, viciat. ♦ Fig. (Despre oameni, mai ales despre persoane necăsătorite) Înaintat în vârstă. 2. (Înv.) Istovit, vlăguit. – V. sta.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu stătut
cut2, cuți, s.m. (reg.) cal șchiop de un picior. Vezi definitia »
ZĂCÚT1 s. n. Zăcere. – V. zăcea. Vezi definitia »
REVOLÚT, -Ă adj. 1. care și-a încheiat cursul; terminat. 2. (bot.; despre unele organe) răsucit în afară. (< fr. révolu, lat. revolutus) Vezi definitia »
INDÚT s. m. cel care servește la marile liturghii catolice pe diacon. (< lat. indutus) Vezi definitia »
ABĂTÚT, -Ă, abătuți, -te, adj. Care este descurajat; trist, deprimat. – V. abate2. Vezi definitia »