schimbáci, -ce, adj. (înv.) care se schimbă, se modifică, se transformă; nestatornic, schimbăcios. Vezi definitia »

pochihéci (-ciuri), s. n. – (Mold.) Tindeche la războiul de țesut. Rut. popyhaty „a împinge” (Tiktin). Vezi definitia »

restatornicí (a ~) (res-ta- / re-sta-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. restatornicésc, imperf. 3 sg. restatorniceá; conj. prez. 3 să restatorniceáscă Vezi definitia »

AGONÍSTICI, s. m. pl. Adepți ai unei secte creștine formată în Africa romană (sec. 4-5) înglobînd mai ales populația rurală și reprezentînd aripa radicală a donatiștilor. A. consideră Biserica Romei trădătoare a credinței creștine; practicau asceza și martirajul. Vezi definitia »

RĂSTOCÍ, răstocesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A abate cursul unei ape sau a scădea nivelul unei ape (până la secare) pe o anumită porțiune pentru a prinde pești (cu mâna). – Din sl. rastociti. Vezi definitia »