Definita cuvantului desghina
desghiná (-n, -át), vb. – A separa, a despărți. – Var. dejghina, dezghina, desbina. Origine necunoscută. Pare cuvînt tradițional (sec. XVIII), modificat modern prin analogie cu îmbina, combina (Pușcariu 778; Philippide, Principii, 107). Originea lat. pare sigură, cf. mr. dizgl’inare „a tăia crengile”; este însă greu de admis etimonul lat. *dĭsglŭtināre care este propus în mod curent (Candrea-Dens., 482; Pascu, I, 76); tot așa este și lat. *dĭsglināre, din ngr. γλίνη „cocă, pap” (Giuglea, Dacor., III, 620).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu desghina
AUTOGUVERNÁ, autoguvernez, vb. I. Refl. A se conduce singur (fără amestec străin). – Din auto1- + guverna. Vezi definitia »
ÎNMAGAZINÁ vb. I. tr. A depozita, a așeza într-o magazie (mărfuri, cereale etc.). ♦ A acumula (cunoștințe, energie etc.); a reține. [< fr. emmagasiner]. Vezi definitia »
DISEMINÁ vb. tr. a răspândi, a împrăștia. (< fr. disséminer, lat. disseminare) Vezi definitia »
FULMINÁ vb. I. intr. (fig.) a profera amenințări. II. tr. a vorbi vehement. (< fr. fulminer) Vezi definitia »
SUBSEMNÁ, subsemnez, vb. I. Tranz. (Rar) A subscrie. – Sub1- + semna (după fr. soussigner). Vezi definitia »