Definita cuvantului destrăma
destrămá (destrám, destrămát), vb. – A se rupe, a se zdrențui, a se desface o țesătură. – Mr. distrămedz, distrămare, megl. distram. Lat. *dĭstramāre, de la trama (P. Papahagi, Notițe, 19; Pascu, I, 171; Tiktin), cf. mr. tramă „urzeală”; sau, mai probabil, de la tramă, care trebuie să fi existat în rom. veche și care astăzi se folosește ca neol. – Der. destrămătură, s. f. (fire rupte sau destrămate dintr-o țesătură).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu destrăma
KÁRMA s. f. (În sistemul filozofic brahmanic) Noțiune care desemnează o lege universală în virtutea căreia soarta oamenilor ar fi determinată de acțiunile lor din încarnările anterioare; fatalitate, destin. – Din engl., fr. karma. Vezi definitia »
EXCLAMÁ vb. I. tr. A scoate o exclamație; a striga. [P.i. exclám, 3,6 -mă, var. esclama vb. I. / < fr. exclamer, lat. exclamare]. Vezi definitia »
forma de satisfacere sexuala care nu implica penetrarea cu organe sexuale naturale, prin care se autostimuleaza (sau se stimuleaza), manual sau cu obiecte sexuale, organele genitale in scopul abtinerii orgasmului. Masturbarea este denumita si activitatea sexuala solitara fiindca, in majoritatea cazurilor, are loc din/in lipsa unui partener. Vezi definitia »
diploma onorifica Vezi definitia »
ASUMÁ, asúm, vb. I. Tranz. A lua ceva asupra sau pe seama sa; a se angaja să îndeplinească ceva. A-și asuma o răspundere. – Din fr. assumer, lat. assumare. Vezi definitia »