Definita cuvantului detuna
detuná (detún, detunát), vb. – 1. A fulgera, a cădea trăznetul[1] pe un obiect. – 2. A dărîma, a nărui, a doborî. – 3. A exploda. Lat. detǒnāre (Pușcariu 530; Tiktin; Candrea; Scriban). REW 2609 crede că este vorba despre o formație neol., ceea ce nu este adevărat decît pentru ultimul sens al cuvîntului rom.; de altfel, este cuvînt tradițional și cu desăvîrșire popular. – Der. detunătură, s. f. (trăznet[1]); detunător, adj. (bubuitor); detunător, s. n. (mecanism care provoacă explozia), din fr. détonateur. Cf. tuna și toponimul Detunata.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu detuna
ȘICANÁ vb. I. tr. A face șicane (cuiva), a căuta pricină; a sâcâi. [< fr. chicaner]. Vezi definitia »
DESHIDROGENÁ, deshidrogenez, vb. I. Tranz. A înlătura hidrogenul dintr-o substanță. – Din fr. deshydrogener. Vezi definitia »
AFECȚIONÁ vb. I tr. (Franțuzism) A iubi mult, a avea înclinație (pentru ceva). [< fr. affectionner]. Vezi definitia »
ETALONÁ vb. I. tr. A marca, a fixa valoarea unei mărimi de măsurat. ♦ A stabili un etalon. [< fr. étalonner]. Vezi definitia »
ÎNSTRĂINÁ, înstrăinez, vb. I. 1. Tranz. A trece cuiva (prin vânzare) stăpânirea unui lucru; a aliena un ban material. ♦ A sustrage, a fura. 2. Refl. A-și părăsi familia, locul de naștere sau de reședință, stabilindu-se în altă parte. ♦ Fig. A se îndepărta sufletește; a pierde afecțiunea, simpatia cuiva. [Pr.: -stră-i. – Var.: înstreiná vb. I] – În + străin. Vezi definitia »