Definita cuvantului dever
déver (-ri), s. m. – Vornicel la nunțile din popor (Banat și Trans.), flăcău care îl însoțește pe mire. – Var. diever, diaver, divăr. Bg. dĕver, sb. djever (Tiktin; Candrea). – Der. deveră, s. f. (fată care o însoțește pe mireasă); divăriță (var. deveriță), s. f. (prietenă a miresei).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu dever
RESTANȚIÉR, -Ă adj. (adesea s.) Rămas în urmă, în restanță (cu o lucrare, cu o plată, cu un examen etc.). [Pron. -ți-er. / < restanță + -ier]. Vezi definitia »
COPIÉR, copiere, s. n. Registru în care se copiază (unele operații contabile). [Pr.: -pi-er] – Din germ. Kopier[buch]. Vezi definitia »
MODELÉR, -Ă, modeleri, -e, s. m. și f. (Rar) Modelator. – Din engl. modeler. Vezi definitia »
PASAGÉR, -Ă, pasageri, -e s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care este numai în trecere printr-un loc, printr-o localitate etc., persoană care circulă sau călătorește folosind un mijloc de transport (în comun); călător. 2. S. n. Navă de pasageri. 3. Adj. (Rar) Vremelnic, trecător. – Din fr. passager. Vezi definitia »
sefér1, s.n. sg. (înv.) numele lunii a doua din calendarul musulman. Vezi definitia »