TINCTÚRĂ, tincturi, s. f. Medicament obținut prin dizolvarea în alcool sau în eter a elementelor active dintr-o plantă, dintr-un produs chimic etc. – Din lat. tinctura. Cf. fr. teinture. Vezi definitia »

MENISCÍTĂ s. f. inflamație a meniscurilor (2). (< fr. méniscite) Vezi definitia »

PARAFÍZĂ s.f. Puf, perișori care acoperă organele de reproducere la mușchi și la unele alge și ciuperci. [< fr. paraphyse]. Vezi definitia »

HÁNSĂ, hanse, s. f. Asociație, companie comercială occidentală în evul mediu. – Din germ. Hansa, fr. hanse. Vezi definitia »

CÂRCIUMĂREÁSĂ, cârciumărese, s. f. 1. Nevastă de cârciumar; femeie care are în proprietate o cârciumă; cârciumăriță. 2. Plantă erbacee ornamentală cu frunze opuse, ovale, cu flori mari, divers colorate (Zinnia elegans). [Var.: crâșmăreásă, (reg.) cârcimăreásă s. f.] – Cârciumar + suf. -easă. Vezi definitia »