DISTORSIOMÉTRU, distorsiometre, s. n. (Electron.) Aparat pentru măsurarea distorsiunilor armonice. [Pr.: -si-o-] – Din fr. distorsiomètre. Vezi definitia »

RUPÉSTRU, -Ă adj. 1. (despre plante) care crește pe stânci. 2. (despre desene, picturi etc.) executat pe pereții peșterilor sau pe stânci. ◊ (despre locuințe, temple, morminte etc.) săpat în stâncă, amenajat în grote. (< fr. rupestre) Vezi definitia »

EBULIOMÉTRU, ebuliometre, s. n. Aparat care servește la determinarea concentrației alcoolice a unui lichid, prin stabilirea punctului lui de fierbere în comparație cu cel al apei. [Pr.: -li-o-] – Din fr. ébulliomètre. Vezi definitia »

SÍSTRU s. n. instrument muzical la vechii egipteni și sumero-babilonieni, dintr-o bară curbată cu un mâner și câteva lame vibrante, care produceau sunetul prin lovire. (< fr. sistre, lat. sistrum) Vezi definitia »

BĂIEȚÁNDRU, băiețandri, s. m. Băiat mai măricel. – Din băiat + suf. -andru. Vezi definitia »