FLÉICĂ, fleici, s. f. Bucată de carne de pe pântecele bovinelor, care se consumă de obicei friptă la grătar. – Din germ. Flecken. Vezi definitia »

OSTIÁCĂ s. f. limbă fino-ugrică din Siberia occidentală. (< fr. ostiak) Vezi definitia »

PÚPĂ¹, pupe, s. f. Partea de dinapoi a corpului unei nave. – Din fr. poupe. Vezi definitia »

BRÍȘCĂ¹, briște, s. f. (Reg.) Briceag. [Pl. și: briști] – Din magh. bicska (influențat de brici și briceag). Vezi definitia »

BRÂNDZĂ, Dimitrie (Demetrius) (1846-1895, n. Bivolu, azi Viișoara, jud. Botoșani), medic și naturalist român. Acad. (1879), prof. univ. la Iași și București. Întemeietorul Institutului Botanic și al Grădinii Botanice din București. Autorul primei lucrări critice de sinteză în literatura botanică românească („Prodromul florei române” 1879-1883); studii de botanică, zoologie, parazitologie, anatomie. Contribuții la crearea terminologiei botanice românești. Vezi definitia »